Medicamente care te otrăvesc

Efectele adverse ale tratamentelor reprezintă a cincea cauză a deceselor din spitale, arată un raport citat de presa europeană. Reacţiile adverse ale medicamentelor sunt monitorizate de agenţiile de profil internaţionale, dar sunt ţinute secret.


Rapoartele despre reacţiile adverse ale medicamentelor, realizate constant de medici, nu au fost făcute publice până acum. O echipă de jurnalişti din Danemarca, Olanda şi Belgia a descoperit că, în raporturi, se vehiculează cifre îngrijorătoare: efectele adverse ale medicamentelor reprezintă a cincea cauză a deceselor înregistrate în spitale, arată publicaţia „EUobserver”.

Tot în cursul acestei săptămâni, „Los Angeles Times“ a publicat un raport conform căruia, în SUA, numărul deceselor provocate de reacţiile adverse ale medicamentelor s-a triplat în primul trimestru al anului 2008, comparativ cu anul anterior.

Dezbaterea vine în momentul în care Agenţia Europeană de Reglementare a Medicamentelor (EMEA) a decis retragerea de pe piaţă a unui tratament antiobezitate, considerat sigur până acum câteva zile.

Rezultate interpretabile

Dezvăluirile jurnaliştilor europeni au iscat discuţii aprinse asupra dreptului pacienţilor de a fi informaţi cu privire la riscurile la care se expun când iau anumite tratamente. ”Fără niciun dubiu, rapoartele ar trebui să fie făcute publice. La urma urmei, este vorba despre medicamentele pe care noi le luăm“, a declarat Margrethe Nielsen, cercetător la Institutul Cochrane din Copenhaga, care recunoaşte utilitatea rapoartelor pentru populaţie.

Specialiştii sunt însă de părere că rezultatele ar putea fi interpretate greşit de populaţie, de aceea ar trebui să reprezinte documente de lucru doar pentru agenţiile autorizate. ”Multe evenimente nedorite care apar în timpul administrării medicamentelor nu sunt neapărat reacţii adverse”, apreciază Ioan Fulga, specialist în farmacologie.

Companiile ameninţă cu tribunalul

Companiile farmaceutice se tem că rapoartele pot fi folosite în dezavantajul lor. Reacţionând la publicarea unui raport din 2007, compania farmaceutică Roche a ameninţat că va da în judecată statul danez dacă dezvăluirile făcute de autorităţile din această ţară vor afecta interesele comerciale ale firmei.

„Un competitor poate folosi aceste rapoarte ca bază de orientare a pacienţilor şi a doctorilor. Cu ajutorul acestor rapoarte, se pot crea orientări care ameninţă poziţia Roche pe piaţă şi, astfel, pot fi aduse pagube firmei Roche la nivel mondial“, au declarat reprezentanţii legali ai firmei.

La rândul lor, americanii arată cu degetul spre medicamentele destinate renunţării la fumat – care conţin varenicline –, dar şi spre heparină, un anticoagulant folosit în prevenirea trombozelor.

Balanţa beneficii, riscuri asumate

De regulă, orice medicament, oricât de ”inofensiv”, este aşteptat să aibă efecte adverse, de la cele minore până la cele mai severe, de tipul tendinţelor suicidale sau al tulburărilor respiratorii. De exemplu, aspirina poate provoca hemoragii puternice, mai ales în cazul persoanelor cu ulcer.

”Sudiile făcute în spitale şi clinici particulare arată dacă un medicament este eficace şi care sunt riscurile acceptabile. Dacă raportul risc-beneficii este în favoarea beneficiilor, medicamentul se poate administra“, subliniază medicul generalist Călin Ciubotaru.

Eficient, dar nesigur

Paradoxul face ca, în momentul lansării unui produs, autorităţile să cunoască din studiile clinice doar eficienţa produsului, nu şi siguranţa lui. ”Studiile anterioare lansării medicamentului sunt riguros făcute, dar ele nu pot decela toate reacţiile adverse. Acestea pot fi descoperite numai după introducerea medicamentului în terapie pe termen lung, pe măsură ce numărul persoanelor care utilizează medicamentul este mai mare.

Compensate controversate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră un medicament sigur după cinci ani de la lansare”, comentează Ioan Fulga, specialist în farmacologie. În România s-au iscat dezbateri aprinse pe tema unor medicamente relativ nou lansate pe piaţă (de maximum doi ani), dar care au intrat deja pe lista de compensate sau în programele naţionale.

Este vorba despre vaccinul împotriva cancerului de col. Acesta urmează să fie introdus în schema de vaccinare obligatorie pentru fetiţele de clasa a IV-a. În ultima comunicare EMEA se subliniază că nu a fost găsită nicio ”relaţie cauzală” între două cazuri de deces şi administrarea vaccinului.

EMEA este aceeaşi autoritate care a considerat, la începutul anului 2007, că medicamentul antiobezitate Acomplia este sigur în administrare. Joia trecută, EMEA a revenit asupra deciziei, retrăgându-l de pe piaţa europeană. ”În momentul de faţă, riscurile tratamentului depăşesc beneficiile medicamentului”, şi-a motivat agenţia decizia.

Tratamentele mai vechi nu se raportează

Medicamentele sunt urmărite de autorităţile sanitare naţionale şi europene cu ajutorul raportărilor venite de la medicii prescriptori. Observaţiile, cunoscute în domeniu ca Rapoartele Periodice de Siguranţă (PSUR), sunt trimise regulat autorităţilor naţionale şi Agenţiei Europene pentru Medicamente cu sediul la Londra.

De exemplu, un astfel de raport arată cum doctori din mai multe ţări europene suspectează că un anumit medicament pentru coşuri ar avea ca efect secundar creşterea sinuciderilor la adolescenţi sau că un medicament pentru slăbit ar putea provoca atacuri cerebrale.

În cazul medicamentelor mai vechi, unde majoritatea reacţiilor adverse sunt cunoscute, raportările nu se mai fac cu regularitate, singurele care se mai raportează fiind reacţiile nou apărute.

sursa "Adevarul"